Problema majoră cu care se confruntă universitățile din România. Cu cât a scăzut numărul de studenți în 10 ani

„Avem strategia de corelare a pieții muncii cu oferta educațională, cu ceea ce produc universitățile. Fiecare universitate își adoptă strategii proprii. Acum 10 ani, aveam un milion de studenți, iar acum avem doar 500.000. Și să nu uităm trei elemente foarte importante: acum 10 ani, am intrat în Uniunea Europeană, evident, că până atunci, elevii din România foarte greu puteau merge ca studenți în spațiul U.E. Dar acum, un număr considerabil de absolvenți de liceu optează pentru universități din Uniunea Europeană. În al doilea rând, numărul copiilor a scăzut dramatic din 2007 față de 2017 și un alt element foarte important, cel puțin în ultimii doi-trei ani de zile, observăm că foarte mulți elevi se îndreaptă spre învățământul profesional și dual, adică, preferă o meserie în locul universității”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Liviu Pop, ministrul Educației Naționale.

Chiar dacă ministrul le cere universităților să vină cu propriile strategii, reprezentnații marilor centre universitare spun că număr candidaților pentru locurile scoase de ei la concurs este mai mare în fiecare an, dar acest lucru nu rezolvă adevărata problemă.

„Anul acesta, a crescut numărul studenților înscriși la Universitatea Politehnică din București, cu 600, înainte de examenul de admitere, față de anul trecut. Noi am dat examen cu probe scrise la facultăți. În ultimii șase ani, numărul studenților a crescut de la 3.500 la peste 6.500. Studenții vin către domeniile care sunt mai căutate, către universitățile care au un anumit prestigiu. Numărul studenților a scăzut dramatic în mijlocul crizei economice în anii 2009-2010. Familiile nu au avut capacitatea financiară să susțină tinerii în centrele universitare. Vorbim și de numărul absolvenților de liceu, care au diplomă de bacalaureat, care este relativ constant. Ceea ce este mai grav este faptul că sistemul preuniversitar este în colaps din punctul de vedere al orientării”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București.

Asociațiile de studenți sunt de părere că universitățile trebuie să își orienteze atenția și spre grupurile minoritare, de unde ar putea recruta studenți cu mult potențial.

„Centrele universitare ar trebui să se uite și la grupurile din mediul rural, la persoanele cu dizabilități sau la studenții maturi, cei care se înscriu să facă studii superioare la distață față de absolvirea liceului. Sunt oameni cu deficiențe de auz, văz sau locomotor, care pot avea un potențial extraordinar, dar facultățile nu sunt pregătite să lucreze cu astfel de oameni, să le acorde o șansă. Problema locului de cazare este un impediment. Poate un elev venit din mediul rural nu își permită să plătească chiria în București. Ar putea să se pună mai mult accentul și pe învățământul la distanță”, a menționat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherechel, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

O altă problemă evidențiată de studenți este legată de abandonul universitar pentru că sunt mulți studenți care realizează, după primul an de facultate, că domeniul ales nu este cel potrivit.

„Din punctul acesta de vedere, s-au luat măsuri cum ar fi bursa socială, faptul că bursele se acordă și pe timpul vacanței, a crescut punctul de bursă la 201 lei. Deci, universitățile primesc de două ori mai mulți bani decât până acum. Sperăm ca efectele acestor măsuri să le vedem în viitor. Trebuie să ținem cont de politica de orientare și consiliere a întregului sistem de învățământ. Elevilor nu li se explică cum anume și de ce trebuie să aleagă o universitate, un program de studii sau altul. Așa ajung în mediul universitar și își dau seama că acea specializare nu li se potrivește, astfel abandonează și de foarte multe ori, nu se mai gândesc să înceapă un nou program de studii. Politicile de consiliere nu sunt corelate între preuniversitar și universitar”, a explicat pentru MEDIAFAX, Horia Onița, vicepreședintele Consiliului de Tineret din România.